Al doilea zăcământ aurifer din România, după Roșia Montană, a intrat în malaxorul global al unui miliardar elvețian controversat. Afacerea e derulată printr-o firmă offshore din Caraibe, dar #PanamaPapers risipește misterul din jurul acesteia.

Firma offshore a obținut anul trecut licența de exploatare minieră la Rovina, județul Hunedoara, iar RISE Project a descoperit acum că magnatul Jean Claude Gandur a fost cel care a înființat-o prin avocații panamezi de la Mossack Fonseca.

Elvețianul s-a îmbogățit tranzacționând resurse naturale prin cele mai vulnerabile zone ale planetei, în țări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeș sau Irak, afectate grav de războaie și corupție.

Ce se întâmplă la Rovina

Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfășoară pe o suprafață 94 de kilometri pătrați și se află la o distanță de aproximativ 50 km de Roșia Montană.

Geologii estimează că în cele trei perimetre care alcătuiesc exploatarea s-ar găsi o rezervă de aproximativ 180 de tone de aur și 400 de mii de tone de cupru. Ceea ce înseamnă că, în ansamblu, zăcământul Rovina este mai important economic decât cel din vecinătate, explică Ștefan Marincea, fostul șef al Institutului Geologic Român. Diferența dintre cele două proiecte miniere este absolut naturală, ține de compoziția chimică a resursei.

La Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuși trei munți în Hunedoara și va genera un iaz de decantare.

La Roșia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat.

Cine se ascunde prin insule

Compania offshore care a primit anul trecut licența guvernamentală de exploatare la Rovina se numește Samax România Limited și a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice, în 1999, la solicitarea miliardarului din țara cantoanelor.

Tot în 1999, apăruse legea minelor în România. Era un context favorabil, în premieră după Revoluție, care garanta accesul investitorilor străini la resursele locale și industria de profil. Printre investitori, și elvețianul Jean Claude Gandur: tocmai vânduse o exploatare auriferă în Congo și se orienta către Carpați.

De fapt, offshore-ul deschis atunci de Gandur în Insulele Virgine este ultima verigă dintr-o schemă financiară transfrontalieră care tranzitează Canada și se închide în România. La vedere, proprietarul direct al Samax România Limited este compania deschisă Carpathian Gold Inc., listată pe bursa din Toronto, Canada.

La început, societatea canadiană era controlată de miliardarul elevețian printr-o altă companie de-a lui, asumată dintotdeauna, cu sediul operațional în Londra, dar înregistrată efectiv acum 30 de ani tot în Insulele Virgine Britanice (Addax & Oryx Group). De altfel, aceasta din urmă a achitat taxele anuale pentru offshore-ul Samax Romania Limited în conturile registratarului panamez Mossack Fonseca.

Cine-i românul din ecuație

În periplul său românesc, Jean Claude Gandur a avut un tovarăș de drum în persoana lui Alexandru Nicolici, fost director de explorare la minele din Congo pe care miliardarul le-a înlocuit cu cele de aici. Încă de la înființarea Samax România Limited în Insulele Virgine, Alexandru Nicolici devine unul dintre directorii firmei offshore.

“Țin minte că am ales casa de avocatura Mossack Fonseca pentru că în România apăruse legea minelor și vroiam să participăm repede la licitații. Îmi amintesc că i-am ales pe ei (n.r. Mossack Fonseca) pentru că auzisem că pot să înființeze firme în doar două săptămîni”, își amintește acum Alexandru Nicolici, intervievat de RISE Project.

“În plus, condiția pusă de mine a fost ca firma să fie făcută special pentru România, să fie distinctă de celelalte societăți din grup. Deci, nu a fost făcută ca să scoatem bani din România, ci ca să atragem bani pentru investiții. Banii au venit în România, nu au ieșit”, a adăugat Nicolici.

Offshore-ul Samax a obținut primele licențe de explorare în Baia Mare, Maramureș, Oravița și Munții Apuseni. A încheiat chiar și un parteneriat cu societatea de stat REMIN Baia Mare, în condițiile în care directorul Alexandru Nicolici era demult familiarizat cu mediul și industria după ce, înainte de 1989, condusese întreprinderea Cuarț Baia Mare care explora zăcăminte de minereu.

“Am explorat, dar n-am găsit nimic. Gandur a băgat vreo cîteva milioane de euro, după care s-a retras. Probabil s-a plictist să aștepte”, povestește geologul.

Într-adevăr, Jean Claude Gandur a ieșit din actele Samax România Limited în 2004. În locul lui a intrat Dino Titaro, geologul firmei canadiene Carpathian Gold Limited, adică cel care, prin fișa postului, evalua afacerea de câțiva ani buni.

Alături de Titaro si băimăreanul Alexandru Nicolici, un alt angajat-cheie al lui Gandur a staționat în offshore-ul Samax până în 2014, pe post de președinte. Îl cheamă Peter Lehner și a fost director financiar la Addax, corporația-fanion a magnatului elvețian.

Citiți mai mult pe RISE PROJECT: riseprojesct.ro