MAREA TRADARE! AFACEAREA PETROM!

„Cine controlează Petrom controlează eco¬nomia, controlează şi politica.“ Cuvintele îi aparţin fostului premier Adrian Năstase. Ele au fost rostite pe 23 iulie 2004, ziua în care la Palatul Victoria statul român şi-a pus semnătura pe cel mai im¬portant contract de privatizare pe care avea să-l facă vreodată, încredinţându-i „perla coroanei“ unui alt stat, Austria, reprezentat de grupul petrolier OMV.
La zece ani după această privatizare, cuvintele lui Năstase nu şi-au pierdut din esenţă, Petrom fiind compania care controlează producţia de petrol a României, jumătate din producţia de gaze, 8% din producţia de energie şi care are şanse reale de a face o descoperire istorică de gaze naturale în adân¬curile Mării Negre. Con¬trac¬tul a fost ulterior aprobat prin Legea 555 din decembrie 2004 şi este public.

„Vă puteţi imagina, în 2004, un OMV cu 5.000 de angajaţi să preia Petromul cu cei 60.000 de angajaţi? Petrom este o treime din rezultatele totale ale OMV. Cred că este cel mai mare succes al unei com­panii austriece în afara Austriei“, spunea recent, într-un interviu acordat FT, Gerhard Roiss, CEO-ul de acum al OMV, care alături de Wolfgang Ruttenstorfer, CEO-ul OMV la data privatizării Petrom, şi-a pus semnătura pe con­tractul care avea să transforme radical grupul austriac. Din această priva­tizare statul ro­mân a luat 669 de milioane de euro pentru 33% din acţiuni. Ulterior austriecii au realizat o majorare de capital până la 51%.

Nu doar OMV s-a schimbat radical după ce a preluat singurul producător de petrol şi gaze al României, ci şi Petrom. „Era încă o cultură comunistă. Am redus numărul de angajaţi cu 20.000 de persoane fără a avea o oră de greve. În paralel am creat 40.000 de locuri de muncă (prin externalizarea personalului din benzinării)“, mai spunea Roiss în interviul acordat FT.

Transformarea Petrom a însemnat mult mai mult de atât. OMV a închis şi a renunţat rând pe rând la toate activităţile din care nu scotea bani, printre cele mai importante numărându-se combinatul Doljchim şi rafinăria Arpechim. Mai departe a decis să investească în sectoare cheie, cum este producerea de energie electrică, acolo unde Petrom a construit, printr-o investiţie de 530 de milioane de euro, unica termocentrală nouă din România ultimilor 23 de ani. După toate aceste măsuri, Petrom ar putea anul acesta să ajungă la un profit net de un miliard de euro, un nivel record pentru companie, dar şi pentru economia românească. Mai departe cel mai riscant pariu în care compania s-a implicat este cel cu adâncurile Mării Negre, acolo unde, alături de ExxonMobil, Petrom ar putea face o descoperire istorică de gaze naturale.

Aparent partea cea mai interesantă a istoriei celei mai mari companii româneşti abia de acum se scrie. Din păcate, sau din fericire, autorul acestei istorii nu mai este statul român.