Andrei Grigorescu, inginer geolog: România, o pată albă pe harta resurselor Europei

Cotidianul.ro a stat de vorbă cu Andrei Grigorescu, inginer geolog, consilier pentru stategie şi dezvoltare al directorului general al Institutului Geologic al României.

Aţi contabilizat câteva dintre componentele haosului de la Institutul Geologic al României, în calitate de consilier special pe probleme de securitate şi dezvoltare… incidente grave de securitate, dispariţii de documente precum în „Dosarele X”, atmosferă de teroare printre cercetători, fraude din bani europeni. Cum s-a ajuns aici?

Când m-am angajat prima dată aici, ne-au pus să cărăm toate rapoartele geologice din Fondul Geologic, de la etajele 5-6 ale Institutului la etajul 3. Atunci am observat că mai mult de jumătate, adică nişte mii de dosare, erau de fapt coperţi goale! I-am comunicat directorului de atunci şi el a dat din umeri. Apoi am fost trimis să iau de la o anume persoană douăspreze dosare pe care să le bag înapoi la câteva numere unde erau coperţi goale. Am spus că eu nu fac aşa ceva! Apoi când am revenit în Institut anul trecut în calitate de consilier al directorului general, am participat la un amplu inventar. În biroul fostului director am găsit documente secrete, iar ceea ce era mai grav, ele nici măcar nu aparţineau IGR, ci erau ale IPROMIN (fosta instituţie de proiectări miniere), care ţinea arhiva la noi în clădire. S-a sigililat biroul lor, iar apoi, a doua zi, sigiliul era rupt, camera era goală! Bineînţeles că portarul n-a văzut nimic, iar cei de la IPROMIN nu înaintaseră vreo adresă pentru preluarea arhivei. Am chemat omul de la BDS (Biroul Documente Secrete) să consemneze evenimentul.
Practic, deţinătorii unor asemenea dosare beneficiază de muncă de peste 100 de ani a geologilor români… Nu mai au nevoie să plătească milioane de euro pentru un studiu de explorare.

Exact! Există varianta raportării de către managerii de aici că s-au efectuat lucrările de prospecţiune şi explorare, dar de fapt vorbim de muncă deja efectuată cu costuri imense în ani, aceleaşi proiecte, prelucrate grafic şi mai colorate puţin. Gândiţi-vă că în România nu s-a descoperit mai nimic în ultimii 25 de ani. Toate firmele care fac explorare şi exploatare în România, o fac pe vechile perimetre, care sunt cercetate, răs-cercetate şi unde există deja documentaţia. Şi la autostrăzi e la fel… Sunt studii de pe vremea lui Ceauşescu, iar acum se plătesc bani grei pentru studiile de fezabilitate. O altă problemă identificată a fost cea a reţelei de computere care nu are o structură cunoscută şi identificată, nu ştii sursa internetului, ce softuri sunt pe calculatoare. Nu poţi controla dacă cineva scoate un stick sau un CD din Institut. La Documente Secrete nu există un cod de alarmare cunoscut, biroul nemaifiind securizat de multă vreme. Responsabilul a declarat în faţa poliţiei că nu ştie codul de alarmare! Apoi ce credeţi? O firmă care exploatează acum în Apuseni avea biroul închiriat chiar în institut, iar administratorul ei era în acelaşi timp şi angajat IGR!

Cum s-a ajuns la „satul fără câini”?

Există o hotărâre de guvern din 2010, dată în baza unei directive europene, prin care s-a constituit PIC, Platforma de Infrastructură Critică, pe care şi-o organizează fiecare instituţie. Practic, SRI, chiar dacă a făcut rapoarte şi a dat amenzi sau a propus alte măsuri, ele au ajuns, conform legii, tot pe masa directorului de instituţie. Total ineficient şi foarte ciudat. Ce să mai zic, au fost directori care au greşit grav, cărora le-a fost retras ORNISS-ul (acces la informaţii secrete) şi au rămas în continuare în functie. Ba au şi dezinformat şefii structurilor de securitate din minister cu privire la acest lucru. În plus, ce credeţi că s-a mai găsit într-un birou? Rapoartele în original ale corpurilor de control al primului ministru şi al ministrului educaţiei şi reclamaţiile colegilor mei către ministru, ajunse bineînţeles înapoi la conducere. Şi ca să revenim la teroare, colegii mai vehemenţi au fost târâţi prin procese, în majoritate pentru defăimare, au fost chemaţi telefonic la o secţie fără a se întocmi vreun dosar, hărţuiţi. Un fost director interimar a fost ameninţat cu moartea dacă nu mă dă afară. Unei colege de la resurse umane care nu pleca pentru a face loc unei pile i s-a spus să fie atentă că poate o calcă vreo maşină. La scurt timp a fost accidentatăa pe trecerea de pietoni şi a stat zece zile în comă! Eu am fost ameninţat telefonic cu moartea de nişte interlopi care s-a dovedit că aveau legături cu unii din conducerea institutului. Am avut martori, am şi înregistrat, dosarul este acum la procurori…

Ce soluţii se întrevăd?

Cea mai importantă măsură urgentă ar fi securizarea din toate punctele de vedere a institutului. Făcut audit, inventar şi ordine în documentele secrete, apoi separarea activitţilor; cercetarea ştiinţifică fundamentală cu articole cotate ISI şi cercetarea aplicativă, cu un puternic impact economic, cercetare ce ajută la dezvoltarea sustenabilă a economiei. Să nu uitam că acum, din varii motive, România este o pată albă pe harta europeană geologică. Nu avem un inventar al alunecărilor de teren, un inventar al hărţilor de hazard. Raportările către organizaţia europeană a serviciilor geologice, Euro Geo Surveys, nu există tot din pricina unor directori incompetenţi ce merg în excursie la Bruxelles. E ruşinos, pentru că multe ţări dezvoltate au preluat modelul românesc al Serviciului Geologic înfiinţat la noi încă din 1924! Exploatarea judicioasă şi transparentă a resurselor ţării este un lucru prioritar. Este modalitatea prin care se generează practic un proiect de ţară, inexistent de 25 de ani încoace. Un prim pas a fost făcut prin modificarea legii siguranţei naţionale în sensul în care se consideră atentat orice acţiune sau inacţiune care prejudiciază partea de resurse. Însă el trebuie dezvoltat printr-o strategie bine gândită.

Andrei Cătălin Grigorescu are 41 de ani şi a urmat cursurile Facultăţii de Geologie şi Geofizică şi ale Facultăţii de Geografie la Universitatea Bucureşti. La Universitatea din Liege, specializare Erasmus şi Licenţă în Teledetecţie, aerofotointerpretare, imagini satelitare şi imagini radar, G.I.S.2000-2003. În 2009 obţine specializarea Securitate Naţională şi Bună Guvernare la Colegiul Naţional de Apărare. Are un master în relaţii internaţionale şi sisteme de securitate la Universitatea “L.Blaga” obţinut în 2010.

Experienţă:

2001-2004 Money Gram Espana-Coordonator marketing pentru comunitatea română

2004-2008 Caja Madrid (fondat 1749) actual Bankia -Servicii bancare şi oferte pentru comunitatea română

2009 Institutul Geologic al României – asistent cercetare, suplimentar cu atribuţii pe marketing

2011 Radio România – Coordonator Proiecte speciale

2015 Institutul Geologic al României – consilier pentru stategie şi dezvoltare al directorului general

Membru în forumul Transilvania Furată

Membru în Fundaţia Colegiului Naţional de Apărare
sursa: cotidianul.ro