Titlu:SRIşi DIPI ar trebui trase la răspundere pentru fraudele de la ANRP

Cu trei ani şi jumătate în urmă, respectiv în data de 1 iunie 2012, în calitate de senator şi de vicepreşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României, am făcut o declaraţie politică intitulată „Un nou risc de dispariţie: Crinuţa Dumitrean”. După ce am arătat că vina dispariţiei fostului şef de cabinet şi complice al ex-preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, aparţine unor servicii secrete (SRI, DGIPI) şi Parchetului (DNA, DIICOT şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), am semnalat instituţiilor abilitate ale statului, îndeosebi DNA şi SRI, că se pregăteşte o nouă dispariţie a unei persoane implicate în afacerile veroase şi tenebroase ale PDL. Era vorba de Crinuţa Dumitrean, care a deţinut funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) din octombrie 2009 până în octombrie 2011, când a demisionat subit în urma scandalului declanşat prin arestarea vicepreşedintelui Remus Baciu, mâna sa dreaptă, inculpat şi trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă întrucât a pretins şi a primit aproape 1.800.000 lei de la patru persoane îndreptăţite la despăgubiri.

În declaraţie am arătat, în esenţă, că în timpul mandatului Crinuţei Dumitrean, la ANRP au fost efectuate plăţi preferenţiale sau necuvenite de circa două miliarde de euro, pentru care au fost percepute comisioane între 15 – 82 la sută din valoarea despăgubirilor acordate. Totodată, am arătat că de sute de milioane euro din această sumă au beneficiat firme de consultanţă sau de evaluare apropiate de PDL. Menţionez că aceste date mi-au fost furnizate de ofiţeri din SRI şi din DGIPI, care mi-au spus că au fost întocmite informări în acest sens, dar nu au fost luate în seamă şi nu au fost adoptate niciun fel de măsuri. Una dintre surse mi-a vorbit de o valoare a prejudiciului mult mai mare, între trei şi patru miliarde de euro, dar am apreciat atunci că aceste cifre sunt exagerate, menţionând estimarea de două miliarde de euro în declaraţie. Conform unor informaţii recente, prejudiciul estimat de instituţiile statului ca fiind cauzat prin retrocedările frauduloase de la ANRP se apropie de patru miliarde de euro, rezultând că valoarea furnizată de sursa menţionată n-a fost până la urmă exagerată.

În cursul lunii iunie 2012 la Senat a fost constituită o comisie specială de anchetă a activităţii ANRP pe perioada 2009-2012, la care am fost ales preşedinte. În perioada următoare am solicitat SRI şi Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), care deţinea propriul serviciu de informaţii (DGIPI), să comunice comisiei toate informaţiile de care dispun privind retrocedările frauduloase efectuate la ANRP în perioada susmenţionată şi posibile acte de corupţie care stau la baza acestora. SRI mi-a transmis un răspuns clasificat, semnat de fostul director George Maior, care conţine o singură frază, pe care o desecretizez astăzi opiniei publice, respectiv că nu deţine informaţii în sensul solicitat. Nu a dovedit mai multă solicitudine nici MAI, care, sub semnătura fostului ministru Ioan Rus, mi-a răspuns că nici DGIPI nici alte structure ale ministerului nu deţin astfel de informaţii. Am solicitat şi DNA să-mi comunice dacă instrumentează dosare care au ca obiect acte de corupţie constatate în activitatea ANRP în perioada supusă anchetei, iar fostul procuror şef Daniel Morar mi-a răspuns lapidar că instituţia pe care o conducea instrumentează un singur dosar pe această temă, disjuns din dosarul în care a fost arestat şi trimis în judecată fostul vicepreşedinte al ANRP Remus Baciu.

Atunci am avut sentimentul că activitatea comisiei de anchetă este boicotată de instituţiile statului care aveau obligaţia să monitorizeze activitatea ANRP şi să furnizeze instituţiilor abilitate ale statului, inclusiv Parlamentului, informaţiile solicitate. Astăzi, punând cap la cap informaţiile primite atunci în cadru informal de la lucrători din serviciile secrete cu informaţiile devenite publice din dosarele de corupţie instrumentate în ultimul an cu privire la activitatea ANRP, în care s-au dispus arestări şi trimiteri în judecată pentru retrocedări frauduloase de sute de milioane de euro, am convingerea fermă că activitatea comisiei de anchetă a fost sabotată. SRI şi DGIPI aveau informaţii despre activităţile nelegale de la ANRP, dar şefii acestor servicii, de conivenţă cu lideri politici importanţi din principalul partid de guvernământ (PDL), nu le-au valorificat potrivit legii. Arestarea în august 2011 a vicepreşedintelui Remus Baciu, mâna dreaptă a Crinuţei Dumitrean, a fost rezultatul răfuielii dintre două bande din PDL. Pe de o parte, o bandă alcătuită din vicepreşedintele Remus Baciu, preşedintele Crinuţa Dumitrean şi deputatul Ioan Oltean, vicepreşedinte al PDL, care era susţinut de premierul Emil Boc, preşedintele principalului partid de guvernământ, iar, pe de altă parte, o bandă alcătuită din vicepreşedintele Sergiu Diacomatu, secretarul de stat Alina Bica de la Ministerul Justiţiei, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, omul de afaceri Dorin Cocoş şi soţia sa Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte al PDL, care era susţinută de preşedintele Traian Băsescu. Arestarea lui Baciu s-a produs, se pare, ca urmare a intervenţiei Elenei Udrea la preşedintele Traian Băsescu, care a transmis SRI informaţiile primite de la aceasta, iar acest serviciu secret a sesizat DNA după monitorizarea proscrisului în cauză. Este un caz evident în care SRI şi DNA au acţionat la ordin politic şi nu în baza comandamentelor şi atribuţiilor legale. Prin arestarea lui Baciu nu s-a urmărit curmarea fenomenului şi destrămarea grupului infracţional organizat de la ANRP, ci doar să i se arate pisica Crinuţei Dumitrean pentru a o determina să plece din fruntea acestei instituţii.

Zilele trecute, un vicepreşedinte al PMP, care a fost apropiat de fostul director al DGIPI, Cristian Laţcău, a dezvăluit că, în perioada în care a condus serviciul secret al MAI (decembrie 2010-aprilie 2012), acesta l-ar fi atenţionat pe deputatul PDL Ioan Oltean cu privire la filajele şi interceptările ce îl vizau şi ar fi dosit anumite înregistrări. Acest Laţcău a fost promovat în funcţie de la Zalău, unde era cunoscut drept un poliţist corupt şi incompetent, de către fostul ministru de Interne Constantin Traian Igaş, cu care se afla în relaţii apropiate din perioada în care taţii lor au fost colegi în miliţia comunistă. Cert este că în a doua parte a anului 2011, când o anumită instituţie a statului i-a solicitat primului ministru Emil Boc să-l elibereze din funcţie pe Laţcău, în urma intervenţiilor unor politicieni din Ardeal, printre care s-a aflat şi Ioan Oltean, şeful Guvernului nu a dat curs acelei solicitări. Laţcău a fost schimbat din funcţie de abia după ce şefia Guvernului a fost preluată de Mihai Răzvan Ungureanu.

Astăzi, şefii de atunci ai SRI şi DGIPI (devenită între timp DIPI) ar trebui să răspundă penal pentru favorizarea făptuitorului sau pentru neglijenţă în serviciu referitor la fraudele de la ANRP. Ar trebui luaţi la întrebări şi miniştrii de interne şi de justiţie, procurorul şef al DNA şi procurorul general al României din perioada respectivă. Solicit Direcţiei Naţionale Anticorupţie să se sesizeze şi să efectueze cercetări în acest sens. Dacă s-ar fi acţionat la timp, ar fi fost prevenită această hoţie imensă, estimată la patru miliarde de euro. Culmea ironiei este că această hoţie s-a petrecut, sub ochii instituţiilor abilitate, exact în perioada în care, la ordinul preşedintelui Băsescu, guvernul Boc a tăiat salariile şi pensiile românilor.

Senator

Valer Marian

sursa: cotidianul.ro