LA CE SUNT BUNI POLITICIENII?

Am invins! Mircea fa-te ca lucrezi! Romani prefaceti-va ca munciti, pentru ca am invins hidra comunista si aveti 25 de ani de petreceri! Cam asta am inteles noi romanii in decembrie 1989. Cam asa ne-am comportat in acesti 25 de ani, ca la o nunta, unde se sparg pahare si farfurii. Numai ca noi am spart avutia tarii. S-a dovedit ca avem destui „petrecareti spargatori” foarte priceputi. Intre timp tara a fost cumparata de straini.
Drogul politicii ne spala mintile cu o eficienta telenovelisto-manelistica. Parazitii au metode perfectionate de a se face insesizabili si indispensabili. Hipnotismul promisiunilor desarte aiureste fraierii dependenti de drog. Primisiunile pomenilor sunt ochelari de cal, care nu ne permit sa privim decat in directia comandata de stapan sau de orgoliul supradimensionat. Talentul politicienilor de a face din negru alb ne convinge ca avem conditii minunate. Vrem sa-i credem chiar atunci cand vedem contrariul. Adevarul realitatii falimentarii tarii de cei alesi sa o gospodareasca ne este prezentat ca realizari marete ale epocii postdecembriste, iar situatia dezastruoasa, ca pe o epoca luminoasa spre fericirea noastra a tuturor. Opiniile diferite sunt catalogate ca minciuni propagandistice iar furturile ca masuri benefice in folosul cetatenilor. Suntem prostiti in fata zi de zi de propagandistii partidelor si totusi acceptam minciunile. Ignorantii autodeclarati superiori sunt servitori folositori smecherilor. Stiu ceva si considera ca stiu tot. Smecherii stiu sa-i foloseasca pe stupizii gonflabili aparatori ai parazitilor. Delirul provocat de drogul politic ne face sa-l dorim zi de zi. Pierdem contactul cu realitatea puturoasa. Iluziile promise ne tin cu sufletul la gura si ne fac sa dorim sa fim si noi in tabara parazitilor smecheri. Binomul fraier – smecher a acaparat societatea romaneasca la toate nivelurile. Vrem sa fim smecheri, sa furam ceva, sa castigam ceva nemuncit, sa avem de toate fara munca, numai pe dat din gura, totul pe spatele fraierilor. Fiecare vrem sa ne gasim fraierii nostri pe care sa ii pacalim cumva, sa le vindem ceva prost pe bani multi, sa le luam banii, sa ne dea votul, sa ne munceasca degeaba, ceva, ceva tot trebuie sa gasim. Fraierii muncesc degeaba, pe bani putini sau pe nimic. Fraierii cred in societatea dreapta, echitabila, a adevarului, a cinstei, corectitudinii. Fraierii se multumesc cu putin. Fraierii nu vor sa se imbogateasca oricum, ci numai prin munca cinstita. Fraierilor le pasa de ceilalti, vor sa-i ajute. Fraierii sunt onesti, nu doresc decat ceea ce merita.
A inceput demonizarea celor care au votat altfel. A inceput “unirea” romanilor din tara cu cei care tin cu dintii de privilegii, prin ostracizarea celor de afara si gudurarea pe langa cei din tara. O unire la fel ca si marea revolutie din decembrie 1989, o minciuna. Conform metodelor sovietice scoase de la naftalina, in noua lupta de clasa actualizata, dusmanii ordinii de partid si de stat sunt cei care gandesc. Pupa-i in bot si ia-le tot celor din tara! Cine nu este cu noi, este dusman de clasa si trebuie sa plece. Plecati la prietenii vostri din strainatate, sa ramanem numai noi in tara! Aici trebuie sa ramana numai cei care ne cred, ai nostri, cei care nu cracnesc, cei care ne iubesc, cei care ne sunt utili, cei care iubesc sa fie sclavi. Ceilalti sa plece! Nenorocitii care nu accepta societatea noastra minunata sa plece!
Totusi, la ce sunt buni politicienii? De ce are nevoie o tara de policieni? Pentru a ruina tara? Pentru a distruge viitorul copiilor si nepotilor? Pentru a goni din tara pe cei care gandesc cu capul lor? Pentru a face jocul strainilor, pentru a fi servitorii celor care ne lichideaza avutia nationala? O tara are nevoie de oameni profesionisti nu de activisti politici. Ce produc politicienii? Pentru ce sunt platiti de cetateni? Ca sa fure totul, incepand de la buget pana la banii europeni prin spagi, comisioane si licitatii trucate? Bugetul tarii, ca si bugetul fiecarei familii, reprezinta banii pe care tara ii are pentru a rezolva problemele membrilor ei, a cetatenilor. Bugetul cuprinde banii nostri, ai tuturor, la care avem dreptul toti. Politicienii sunt ca niste parinti betivi, depravati si cartofori care nu muncesc nimic dar cheltuiesc toti banii din alocatii, lasand copii flamanzi, goi si fara scoala. Cat sunt mici, copii isi cred parintii si nu pot sa faca nimic, dar, cand cresc ori pleaca ori ii iau de piept. La 25 de ani am crescut si a venit timpul socotelii cu toti ticalosii care si-au batut joc de noi. Nu plecam! E timpul decontului pentru 25 de ani furati, pentru ruinarea tarii, pentru vietile distruse, pentru saracirea celor care au muncit, pentru dispretul si umilirea poporului, pentru muntii defrisati, pentru industria rasa de pe fata pamantului, pentru incercare de disolutie a neamului, din prostie sau cu rea vointa. Vedem o tara distrusa, umilita si batjocorita ca o servitoare la casa unui parvenit. Toti trebuie sa plateasca. Strabunii, bunicii si parintii morti pentru tara striga dupa dreptate! E timpul sa platiti!

Gheorghe Liviu Balaban
8 decembrie 2014