Greenpeace da startul la exploatarea aurului in curtea Parlamentului Romaniei

Conform unui comunicat postat de Greenpeace Romania, 50 de activisti ai organizatiei vor lua cu asalt curtea Parlamentului, declarand-o zona de exploatare miniera si demarand lucrari miniere.

, se arata in sursa citata.

Acestia sunt nemultumiti de modul in care politicenii romani permit oricarei companii sa exploateze resursele tarii.

„In ultimele luni, Guvernul a elaborat legi speciale pentru ca orice companie privata, nu doar Rosia Montana Gold Corporation, sa poata exploata orice resursa, oriunde ar fi ea. Trebuie doar sa i se adauge eticheta «proiect de interes national», sau «proiect de interes public deosebit» si e sufficient” se arata in comunicat dat publicitatii.

Vezi mai jos comunicatul

50 de activisti Greenpeace au luat cu asalt curtea Parlamentului, declarand-o zona de exploatare miniera si demarand lucrari miniere, avand in vedere noile legi pregatite de Guvern, care ar permite oricarei companii sa exploateze resurse indiferent de locatia acestora.

Bucuresti, 9 decembrie 2013 – 50 de activisti Greenpeace din 10 tari[1] au luat cu asalt Palatul Parlamentului din capitala si au inceput o exploatare miniera aurifera in cadrul unui protest impotriva proiectului minier de la Rosia Montana.

Activistii au patruns in curtea cladirii Parlamentului si au inceput sa sape dupa aur, afisand bannere cu mesajul „Exploatare miniera aurifera” si „Gold mining area”.

„In ultimele luni, Guvernul a elaborat legi speciale pentru ca orice companie privata, nu doar Rosia Montana Gold Corporation, sa poata exploata orice resursa, oriunde ar fi ea. Trebuie doar sa i se adauge eticheta «proiect de interes national», sau «proiect de interes public deosebit» si e suficient. Nu se mai tine cont de distrugerea comunitatilor, mediului, patrimoniului natural, istoric sau cultural. Ori asta este la fel de aberant precum a incepe sa sapi dupa aur in curtea unei institutii, la fel ca in exemplul pe care il puteti vizualiza in mod direct, acum. Protestul de astazi arata exact ce poate face o companie interesata sa exploreze si sa exploateze resursele de subsol ale tarii. Suntem aici pentru a le atrage atentia membrilor parlamentului asupra consecintelor pe care le pot avea deciziile si voturile lor,” a declarat Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace Romania.

In prezent se afla in dezbatere in cadrul Parlamentului doua propuneri legislative cu privire la acest subiect: una dintre ele este dedicata companiei Rosia Montana Gold Corporation si a fost respinsa in plenul Senatului, urmand a intra in Camera Deputatilor, care are rol decizional; cea de-a doua fiind pentru modificarea si completarea Legii minelor nr. 85/2003, care a preluat mai multe amendamente din proiectul citat anterior, momentan fiind in dezbatere in cadrul Comisiilor Permanente ale Senatului.

„Am inteles ca guvernul roman da legi speciale care permit cautarea si exploatarea de resurse oriunde in tara, de catre oricine, mai ales de catre canadieni. Asa ca am venit si eu din Canada sa caut aur aici, in curtea Palatului Parlamentului”, a declarat Mia Jessica Steinbach, activista din Canada.

Aceste proiecte de lege cuprind prevederi abuzive, precum incalcarea unor drepturi fundamentale: dreptul la proprietate, dreptului la un mediu curat si acordarea de privilegii speciale unor companii private. Propunerea de lege cu privire la Rosia Montana, inaintata Parlamentului la finalul lunii august, a declansat un val fara precedent de proteste, atat in Romania, cat si in strainatate, acestea manifestand opozitia fata de proiectul minier si fata de faptul ca politicienii actioneaza in interesele companiilor private, nu al cetatenilor fata de care trebuie sa raspunda.

Compania cu actionariat majoritar canadian, Rosia Montana Gold Corporation, planuieste sa deschida o uriasa mina de aur folosind cianura in tehnologia de extractie, la Rosia Montana, o localitate din Transilvania. Un sat, patru munti, biserici si cimitire, impreuna cu intreg centrul istoric si ruinele cetatii Alburnus Maior si vestigiile romane ar urma sa cada prada cianurii in decurs de 15-17 ani. Dupa incheierea proiectului, zona va ramane distrusa si lipsita de aproape orice fel de perspective.

215 de milioane de tone de minereu ar urma sa fie procesate de mai multe sute de mii de tone de cianura. Ca produs rezidual al exploatarii, 215 milioane m3 de apa, minereu, namol si cianuri vor fi generate si stocate intr-o vale protejata de un baraj inalt de 185 de metri. Iazul de decantare ar acoperi aproximativ 200 de hectare, iar proiectul nu cuprinde nici un plan pentru izolarea acestuia la baza. Acest lucru inseamna ca materialul din interiorul barajului va polua nu doar aerul, ci si apele subterane si, ulterior, pe cele de suprafata.

In prezent Republica Ceha, Ungaria si Germania au interzis deja mineritul cu cianura.
sursa: nasul.tv