Nimeni n-are dreptul să ne impună anormalitatea

Corectitudinea politică este un nou totalitarism. În fașă, încă.
Se vrea o dictatură a minorităților asupra majorității de bun-simț, prezentată drept o culme a modernității.

Calul troian al ei sunt drepturile omului, de aceea enorm de mulți oameni se lasă înșelați. Și cred că se acționează pentru binele general.

Din cauza popo-marxiștilor (termenul îmi aparține!), care sunt mai virulenți la noi, LGBT și fanii, libertatea cuvântului a devenit deja o problemă.

Sunt promotorii cenzurii, cu valorile liberalismului perfid în guri. Fiindcă-s inculți, majoritatea nici nu realizează că-s practicieni ai marxismului cultural, nu ai liberalismului. Se pretind de dreapta, când, de fapt, sunt într-o aluviune periculoasă de stânga. Cenzura a renăscut, altfel decât pe vremea lui Ceaușescu, dar e tot cenzură, nu acadele, nu savarine.

Ciudații vor să dea direcția mersului societății, ca să fie singurele repere valide oficial. De la poponari la necrofili. Ca să nu fie discriminați, discriminează majoritatea. În unele locuri, a ajuns să fii privit ca o rușine că ești un bărbat alb, cu succes la femei, să-ți susții masculinitatea. Dacă ești și bogat, chiar că e jale.

E o vreme a aberațiilor gândirii, care o să atragă implozia națiunilor, dacă nu se acționează ferm, la nivel global. Distrugerea familiilor firești, contestarea diferențelor dintre femei și bărbați, a valorilor istoriei este un prim pas.

Pasivitatea majorității populației este un semn de slăbiciune, o acceptare a răsturnării balanței reperelor care ne-au însoțit prezența de-a lungul sutelor de ani, ca să fie înlocuită de monstruozități. E un drum spre abisurile involuției civilizației umane.

Nimeni n-are dreptul să ne impună să acceptăm anormalitatea.

Să lupți împotriva acestei pegre se înscrie în domeniul protecției democrației.

Alexandru Petria
sursa; stiripesturse