Cap de afiş în zeci de piese de teatru şi filme, maestrul Marin Moraru vorbeşte cu emoţie pe adevarul.ro despre lucrurile care contează cu adevărat. Pe 31 ianuarie, actorul Marin Moraru a împlinit 74 de ani.

În urmă cu ceva timp, în Europa de vest s-a scris despre Marin Moraru ca fiind cel mai talentat actor de comedie din lume. Vă considerau “mai bun de o mie de ori decât Louis de Funes!” Dacă v-aţi fi născut la locul potrivit, acum aţi fi avut probabil cel puţin un premiu internaţional. Aţi primit vreo ofertă de afară?

Nu, nu am primit ofertă să joc. Mi s-a propus să rămân peste hotare, dar am refuzat pentru că nu pot. Mai mult de 2 săptămâni nu pot să trăiesc în afara ţării.

Aţi descris România într-o lumină sumbră. Cu toate acestea spuneţi că nu rezistaţi mai mult de două săptămâni în străinătate. Ce vă face să vă întoarceţi de fiecare dată în ţara “alpiniştilor politici, a hoţilor şi a finanţiştilor de groază”?

Eu am lucrat 2 ani de zile la Munchen, am facut o piesă şi am colindat toată Germania, jucând în germană. Mi se făcea dor de casă, mă urcam în tren, ajungeam la Viena, culorile începeau să descrească, din pastel să devină şterse. Ajungeam în groapa de gunoi care era România şi, după 2 săptămâni, îmi doream să mă întorc, din nou, la culorile pastelate. Cel mai bine era la jumătatea drumului. Nu ştiu ce se întâmpla, eu cred că locul de naştere lasă nişte amprente, nişte linii magnetice în noi. Unii dintre noi rămân legaţi, alţii se rup cu mare greutate, însă şi cu boli ireversibile. M-am uitat în panoplia oamenilor care au depăşit graniţele, toţi sunt atinşi. Sunt nişte linii magnetice cu care ne naştem şi trebuie să revii să te încarci. Acasă e cel mai bine, în căminul meu. Oriunde te-ai duce, oricât de bine ai fi primit, tot străin eşti, nu simţi cotul celui de alături.

Politicienii sunt singurii vinovaţi pentru felul în care trăim în România?

Care politicieni? Ăştia nu sunt politicieni, ăştia au venit din meserii multiple şi au crezut că ştiu a învăţa meseria de politician pe nenorocirile noastre. Ştii povestea cu gâştele? “Rachela avea multe gâşte şi-i mureau una câte una. Aşa că s-a dus la Rabi şi i-a zis: “Rabi, îmi mor gâştele!” Şi Rabi a deschis catastiful şi i-a zis: “Dai cu Alibur la gâşte şi nu mai mor!”. Şi a dat Rachela cu Alibur, dar gâştele mureau în continuare. Şi s-a dus din nou la Rabi şi el i-a zis: “Dai cu Timbirici!”. “Mor gâştele în continuare, ce fac, Rabi”. “Ai dat cu Timbirici?? “Am dat!”, “Dă-i cu Duigu”. Şi gâştele mor într-una. Şi iar se duce Rachela şi zice “Ce fac, Rabi?” şi Rabi îi zice, “Auzi, da tu mai ai gâşte că eu am sfaturi câte vrei!”. Aşa şi ei, politicienii noştrii, zic: “Încercăm şi cu aia, ăştia mor în continuare!”. Poporul român este unul care nu iubeste valorile lui. Noi şi mexicanii suntem singurii care şi-au adus regi din afară. Niciun alt popor nu a făcut asta! Cum poţi să-ţi inchipui că, din rândul nostru, nu poate să existe un conducător? Tu-ţi dai seama că în România, niciun cap care răsare nu este acceptat? Cuza a fost dat jos! Asta e! Noi nu putem, noi ne gândim să aducem vameşi din Norvegia cu probitatea şi corectitudinea lor să ne înzdrăvenească graniţele, că noi nu suntem în stare. Tu nu-ţi dai seama că noi nu suntem în stare? De ce? Popor de leneşi, de hoţi, de ciubucari, de matrapazlâcuri, corectitudinea nu a existat în România. Există şi oameni normali, de vârf, care nu se amestecă, pentru că nu au posibilitatea. Brucan cu ai lui 20 de ani a fost un dulce copil, la noi trebuie să treacă 3 generaţii pentru că acum sunt la conducere copiii celor care conduceau odată, apoi vin copiii lor.

sursa: cotidianul.ro