Înregistrări VIDEO cu dezastrul produs în această săptămână de ruperea barajului iazului unei mine de aur din Canada. UPDATE: Proiectant comun cu cel de la Roșia Montană!

Proiectarea barajului iazului de decantare de la mina Mount Polley, care s-a prăbușit catastrofal vara trecută, nu a ținut cont de fundația instabilă pe care a fost amplasat, un defect care s-a agravat de-a lungul multor ani, în care barajul a fost extins în mod repetat pentru a găzdui un lac tot mai mare de deșeuri toxice, se arată într-un raport independent, publicat la începutul acestui an.

Raportul arată că proiectul nu a ținut cont de complexitatea și instabilitatea straturilor glaciare și pre-glaciare care se află la baza peretelui de reținere. Construirea pe un strat slab de depozite glaciare nedetectate la timp a fost apreciată de către anchetatori ca fiind ”o armă încărcată”. Conform acestora, construirea unei pante abrupte la dig, când acesta a fost din nou înălțat, a echivalat cu ”apăsarea pe trăgaciul armei”, respectiv la dezastrul din 4 august 2014.

Comentariul purtătorului de cuvânt al companiei minier, Steve Robertson, pe marginea raportului a fost sec: ”Construcția centrului nostru de depozitare a sterilului a fost întotdeauna în conformitate cu proiectul tehnic înregistrat(avizat – n.r.)”. Sau altfel spus, de vină nu e proiectantul, ci cel care a avizat proiectul!

Un alt studiu publicat de cercetătorii de la University of Northern British Columbia and the University of B.C. arată că efectele poluării produse de prăbușirea iazului de la mina Moun Polley se vor întinde pe o perioadă îndelungată, fiind necesară o monitorizare permanentă. Specialiștii de la cele două universități au analizat valul de deșeuri care a ajuns în Lacul Quesnel, un important habitat al somonului. Conform acestora, sterilul minier a fost spălat de râul Quesnel, dar o cantitate importantă s-a scufundat în partea de jos a lacului și s-ar putea infiltra de-a lungul anilor. ”Natura deșeurilor prezentă acum în Lacul Quesnel prezintă un pericol potențial prin conținutul de metal pentru creșterea, supraviețuirea și comportamentul speciilor de pești importante”, se arată în studiul care mai menționează riscurile pe termen lung pentru industria turismului, pescuitul și comerțul pe care se bazează zona.

La un an după dezastru, efectele acestuia nu sunt cunoscute încă pe deplin, alte studii, aflate în lucru, încercând să le evalueze.

***

textul inițial:

Cunoașteți declarațiile legate de siguranța viitorului baraj al iazului de decantare de la Roșia Montană care va fi construit din arocamente la ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute”? La ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” a fost construit și barajul iazului de decantare al exploatării de aur și cupru a companiei Imperial Metals de la Muntele Polley, din Canada. La începutul acestei săptămâni, în noaptea de 4 august, ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” s-au dovedit insuficiente, barajul din arocamente s-a prăbușit și cinci milioane de metri cubi de deșeuri toxice s-au revărsat în valea Hazeltine Creek și lacurile Quesnel și Polley, iar dezastrul se extinde.

Priviți, mai jos, înregistrările video ale dezastrului și reportajele realizate de jurnaliștii de laGlobal News. Și nu comparați întru totul cu barajul de la Roșia Montană. Barajul de la Roșia Montană va fi mult mai înalt într-o vale mult mai îngustă (implicit, cu o presiune pe baraj mult mai mare decât în cazul Polley). Mai mult, în zona imediat expusă riscului în avalul barajului de la Roșia Montană (localitățile Abrud, Roșia Montană – Gura Roșiei, Cărpiniș -, Câmpeni, Bistra, Lupșa, Baia de Arieș etc.) locuiesc aproximativ 20.000 de oameni, comparativ cu cele aproximativ 300 de gospodării din avalul barajului de a Muntele Polley. În fine, compoziția chimică a sterilului din iazul de decantare de la Roșia Montană va fi mult mai nocivă decât cea din iazul canadian.

sursa: romaniacurata.ro