RAZBOIUL ECONOMIC A INCEPUT

Senatul american a decis să acorde președintelui SUA prerogativa de a semna un acord de liber-schimb fără aprobarea Congresului. Este o victorie importantă pentru Barack Obama, care încearcă în ultima jumătate a mandatului său să mai lase o moștenire politică majoră – Parteneriatul Trans-Pacific (TPP) și Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).
TTP este un acord de liber-schimb la scară uriașă, care implică SUA, Canada, Japonia, Vietnam și alte opt țări. La fel ca și în cazul TTIP (acordul de liber-schimb dintre SUA și UE), criticii consideră că este vorba despre tratate care vor avantaja încă o dată marile corporații în detrimentul angajaților (deopotrivă americani și europeni) și, pe lângă aceasta, că sunt acorduri negociate în spatele uşilor închise, fără control democratic. Există însă și un alt aspect al acestor uriașe acorduri de liber-schimb – cel geopolitic. Așa cum o privire sumară relevă modul în care Statele Unite își extind capacitatea de proiectare a forței militare, inclusiv prin înconjurarea mărilor lumii cu așa-numitul scut antirachetă, la fel Washingtonul duce o politică menită să creeze o rețea de parteneriate de liber-schimb cu actorii economici și militari relevanți.
TTP și TTIP nu se rezumă doar la oportunități pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică, ci reprezintă și încercarea stapinilor SUA, a papusarilor, de a instaura Noua Ordine Mondiala, precum și pastrarea poziţiei dominante. Nu întâmplător, China, a doua putere economică a lumii, nu este inclusă în niciuna dintre cele mai importante inițiative economice americane. Pactele comerciale puse la cale de americani urmăresc să redirecționeze comerțul către SUA și să întărească poziția economică americană în Asia, dar și în Europa, pentru a bloca o ascensiune a Chinei bazată pe comerțul cu UE. ”Dacă nu rescriem regulile comerțului global, ghiciți ce se va întâmpla? Le va rescrie China”, spunea recent președintele Obama.
Statele Unite și-au consolidat puterea în Emisfera Vestică (prin acordul de liber-schimb nord-american cu Mexic și Canada, apoi prin multiplele acorduri de liber-schimb bilaterale cu statele satelit din America Centrală și cu economii importante din America de Sud – Chile, Columbia,
La finalul anului 2014 a luat ființă rivalul asiatic al Băncii Mondiale și al Băncii Asiatice de Dezvoltare (dominate de SUA și aliaţii lor economici și militari) – Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (BAII), rodul unui proiect chinez din 2010. China a pus la bătaie pentru început un capital de 100 de miliarde de dolari. Membri fondatori importanți: China, India, Indonezia, Qatar, Malaezia, Singapore. Extrem de important este că şi-au anunţat intenţia de a deveni membri ai băncii asiatice Germania, Marea Britanie, Franța, Rusia, Brazilia, Elveția, Italia, Spania, Suedia (Ungaria a anunțat că dorește să devină membru, la fel și Polonia. România nu și-a exprimat poziția). Desigur, Statele Unite au anunțat că nu intenționează să devină membre în viitorul apropiat, la fel și aliații japonezi.
Parteneriatul Trans-Pacific și Parteneriatul Trans-Atlantic, pe de o parte, și Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură și Noul Drum al Mătăsii (feroviar și maritim), pe de altă parte, sunt simbolurile unei bătălii istorice pentru controlul comerțului și finanțelor mondiale – baza viitoarei ordini economice mondiale.