Cum a preluat Iohannis argumentele firmei Schweighofer în cererea de reexaminare a Codului Silvic (DOCUMENT) Și cum preia Schweighofer lemnul tăiat ilegal (VIDEO CU CAMERA ASCUNSĂ)

Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG cu birouri la Washington DC și Londra, a dat publicității duminică înregistrări video cu camera ascunsă care demonstrează că firma austriacă Schweighofer-Holzindustrie, cel mai mare procesator de masă lemnoasă din România (în special rășinoase), este dispusă să achiziționeze lemn tăiat ilegal. Mai mult, promite bonusuri pentru depășirea cantității de masă lemnoasă livrată, chiar dacă știe că acest lucru e posibil doar încălcându-se legea. În cadrul filmulețului realizat de EIA, se face trimitere la o scrisoare adresată de conducerea companiei austriece, în toamna trecută, Guvernului Ponta, prin care îi solicita scoaterea din Codul Silvic (aflat în acel moment în dezbatere în Parlament) a interdicției pentru o companie de a procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie.

Guvernul și Parlamentul nu au dat curs acestei solicitări, forma în care a fost adoptat Codul Silvic păstrând cota de 30%. Argumentele celor de la Schweighofer-Holzindustrie au fost preluate însă de Adminstrația Prezidențială în cererea prin care a trimis spre reexaminare la Parlament Codul Silvic, pe 23 martie 2015.

***

Pentru început, înregistrările cu camera ascunsă realizate de cei de la EIA, iar apoi analiza scrisorii de lobby trimise de Schweighofer-Holzindustrie Guvernului României și ale cărei ”argumente” au fost preluate de Klaus Iohannis:

Ce scrie în cererea de reexaminare a Codului Silvic, semnată de Klaus Iohannis și transmisă Parlamentului:

”4. Art. I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial.

Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) — prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă — sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Totodată, pentru asigurarea respectării procedurilor naționale și comunitare în domeniul ajutorului de stat și al concurenței, considerăm că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorității de concurență.”

Ce scrie în scrisoarea adresată de Schweighofer-Holzindustrie autorităților române:

documentul schweighofer

De ce sunt false argumentele firmei austriece și ale Administrației Prezidențiale:

Legislația europeană nu interzice prevederile anti-monopol (cu atât mai mult cu cât, după cum se poate vedea și în investigația celor de la EIA, poziția dominantă pe piață a fost dobândită prin achiziționarea de lemn tăiat ilegal, ba chiar prin încurajarea/bonificarea unor astfel de practici)
Legislația europeană recunoaște (în diferite domenii) dreptul comunităților locale de a beneficia cu prioritate de resursele naturale ale zonei (în cazul de față, dreptul micilor procesatori și, îndeosebi, a fabricilor de mobilă locale).
Momentul din înregistrarea cu camera ascunsă a celor de la EIA (minutul 1.00), în care directorul Schweighofer recunoaște că vizează monopolul absolut ”dacă vrem să lucrăm la capacitate maximă, doar cu lemn românesc, atunci nu mai e loc și pentru alții”.

Ce mai e fals în scrisoarea companiei austriece:

• Schweighofer-Holzindustrie folosește argumentul locurilor de muncă și a taxelor și impozitelor pe care le plătește statului român. În realitate, având monopol asupra achiziționării de masă lemnoasă și controlând prețul de achiziție, compania lasă fără resurse micii producători de mobilă. Cumulat, acești producători de mobilă oferă însă mult mai multe locuri de muncă decât Schweighofer-Holzindustrie. Astfel, compania austriacă blochează dezvoltările locale, iar pe cele existente le împinge către faliment. Doar la Câmpeni, cele câteva fabrici și ateliere de mobilă și mici producători de cherestea (cumpărată de fabricile de mobilă) asigură aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Majoritatea producției de mobilă este vândută la export cu o plus valoare mult mai mare decât exportul de cherestea, consumând însă însutit și înmiit mai puțină masă lemnoasă! În fine, taxele și impozitele plătite de către micii producători autohtoni se varsă integral la bugetele locale și naționale, iar profitul se întoarce tot în economia autohtonă, în timp ce în cazul Schweighofer-Holzindustrie cea mai mare parte a profitului se externalizează.
• scrisoarea Schweighofer-Holzindustrie o puteți citi integral aici, în format .pdf (click).

***

”BONUS”: Anchetă Agent Green, care arată cum transporturi ilegale de lemn tăiat în Retezat ajunge la fabrica Schweighofer-Holzindustrie de la Sebeș:

sursa: romaniacurata.ro