Intrebari pentru un agent strain!

Când se va uita în oglindă, Victor Ponta va trebui să răspundă la întrebarea cine este. Ce îl defineşte. Nu poţi să-ţi ghidezi întreaga viaţă politică după ce crezi tu că vor cetăţenii. Tu, în interiorul tău, trebuie să crezi în ceva, să ai propriile valori. Şi, pe baza, lor să acţionezi.

O criză profundă străbate PSD de sus până jos, o undă de şoc se resimte încontinuu. Iar cauzele trebuie privite la vârful partidului, unde Victor Ponta se află într-o criză de identitate şi personalitate. Votul masiv din 16 noiembrie a fost ca o lovitură de tren pentru Ponta. O spune fostul său partener, Crin Antonescu. Lovitura primită de Ponta a fost una morală, un vot de blam la adresa tiparului său de om politic.

PSD nu a pierdut doar alegerile prezidenţiale, ci şi-a pierdut identitatea. Prima întrebare pentru pesedişti ar fi: cine este PSD? De ce liderul său a pierdut o bătălie la peste un milion de voturi, deşi partidul a dat totul pentru el? Cine a greşit, partidul sau liderul?

Principala problemă a lui Ponta nu a fost că a pierdut alegerile, ci că nimeni nu ştie în ce crede, ce vrea să facă în viitor. Nici măcar baza partidului nu poate răspunde la acest lucru. Care sunt valorile şi principiile care stau la baza construcţiei sale ca om şi ca politician. Ponta este un tânăr care a crezut că poate fi de stânga şi de dreapta, că exacerbarea anti-băsimului dincolo de orice limită este calea spre succes, un politician dependent de sondaje şi consilierii care îl ghidează, un lider urcat pe umerii unei maşini de propagandă care a împroşcat cu atacuri mizere adversarii.

A crezut că dualismul – duplicitatea sa ţin loc de esenţă, că lipsa sa de credinţă în ceva cu adevărat nu va deveni vizibilă. Că aroganţa te scuteşte de răspunsuri, că mişto-ul şi ironia pot ascunde lipsa unei viziuni, că servilismul interesat al multora îl ajută. A găsit duşmani acolo unde nu erau, a inventat ”manipulări de presă”, a ajuns să simtă că oricine îl contrazice îi este automat duşman, că oricine nu îl susţine este doar un băsist. Sindromul şefului care începe să se creadă atotştiutor şi vede în jurul său numai conspiraţii.

Ponta este imaginea dualităţii, a falsului, a neasumării responsabilităţii. Tânăr rebel după Revoluţie participă la mineriadă alături de mama sa, dar se înscrie în partidul lui Iliescu după anii 2000. Recunoaşte că o face din oportunism pentru carieră. În tinereţea politică vorbeşte despre corupţie şi reformarea partidului, dar ajunge ca după cinci ani de mandat să promită tot reformarea partidului. A plagiat lucrarea de doctorat, a negat totul cu vehemenţă pentru ca apoi să renunţe teatral la titlul de doctor chiar pe Facebook. A fost prins minţind şi nu a recunoscut vreodată acest lucru.

La finalul campaniei electorale i-am transmis premierului că este mult prea tânăr pentru a participa la emisiuni în care i se aduc ode. Nu a răspuns niciodată. Apropiaţii săi vorbesc despre comunistul Iliescu. În vestuţa sa de candidat la prezidenţiale, Ponta a părut uneori mai bătrân decât Ion Iliescu. Fostul preşedinte credea în ceva, Ponta a fost doar o imagine construită.

Victor Ponta a devenit dependent de puterea pe care o deţine, nu poate renunţa la ea pentru că s-ar sinucide politic. A încercat să-şi cumpere respectul, iar acolo unde nu a reuşit să cumpere a încercat să intimideze.

Când se va uita în oglindă, Ponta va trebui să răspundă la întrebarea cine este. Ce îl defineşte. Nu poţi să-ţi ghidezi întreaga viaţă politică după ce crezi tu că vor cetăţenii. Tu, în interiorul tău, trebuie să crezi în ceva, să ai propriile valori. Să spui cinstit dacă ai lucrat sau nu pentru SIE.

Când într-un sondaj IRES 69% dintre respondenţi apreciază alegerile prezidenţiale drept ”evenimentul pozitiv al anului 2014”, rămâne ca premierul să se gândească foarte bine ce îl recomandă să stea în fruntea Palatului Victoria. Cele 5,3 milioane de voturi sunt ale partidului, nu ale candidatului care a obţinut cea mai ruşinoasă înfrângere din istoria PSD.

Întrebarea fundamentală rămâne: în ce crezi, domnule Victor Ponta, în afara de necesitatea menţinerii puterii? Cine eşti cu adevărat şi ce vrei?
sursa: gandul.info