Prin supraîndatorare SUA şi-au vândut bucată cu bucată suveranitatea, iar acum privesc neputincioase cum Putin îşi construieşte un imperiu

Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, îşi pierd din influenţa internaţională deoarece cheltuie prea mult şi se îndatorează exagerat, subminându-şi astfel suveranitatea în faţa creditorilor internaţionali, scrie Robert Dold, un fost congressman american într-un editorial pentru CNBC.

În anul fiscal 2013 SUA au împrumutat 46 de cenţi pentru fiecare dolar cheltuit, iar autorităţile au inundat sistemul cu bani prin intermediul strategiei de ajustare canti­tativă a Rezervei Federale. Practic, ame­ricanii şi-au împovărat cu datorii viitorul pentru a-şi menţine astăzi standardele de viaţă.

În viaţa de zi cu zi, cel care se îm­prumută mai mult devine captivul băncilor. Acelaşi lucru este valabil şi cu statele şi creditorii străini.

Împrumutându-se în acest ritm, americanii şi-au cedat din suveranitate şi din influenţa economică pe care o aveau la nivel global. De aceea preşedintele Rusiei îşi permite să-l ironizeze şi să râdă de preşedintele american, când aşa ceva era considerat o nebunie nesăbuită.

Acumulând datorii, americanii îşi cedează ţara bucată cu bucată în fiecare zi pentru a-şi satisface dependenţa de cheltuieli. O ironie este faptul că liderii americani, în timp ce îşi exprimă furia şi îngrijorarea în privinţa agresiunilor Rusiei, tot ei stau şi nu fac nimic în timp ce ţara este invadată economic de China, Japonia, Singapore, iar creditorii stau la coadă să cumpere datorii americane.

Criza datoriei este cea mai predictabilă din ultimele generaţii şi va forţa tot mai mult SUA să-şi slăbească forţele.

Această criză l-a determinat pe Mike Mullen, preşedintele Comitetului Mixt al Şefilor de Stat Major – oficialul cu cel mai înalt grad din armata americană, să avertizeze că „cea mai mare ameninţare la adresa siguranţei noastre este datoria noastră“. Declaraţiile lui semnalizează că bugetul nu mai influenţează cheltuielile, aşa cum ar trebui, ci cheltuielile au început să dicteze bugetul, un exemplu în acest sens fiind reducerile disproporţionate ale cheltuielilor militare. Dacă criza datoriilor se va înrăutăţi, următoarele victime ar putea fi educaţia şi infrastructura.

Slăbiciunea economică împiedică SUA să stavilească impulsurile lui Vladimir Putin care-şi agresează nestingherit vecinii pentru a-şi împlini visul de a reconstrui o putere sovietică în secoluli XXI.

„Când America dă înapoi şi apare un vid de putere, problemele umplu acest vid“, a spus fostul secretar de stat Condoleezza Rice.

Lideri precum Vladimir Putin pot vedea vulnerabilităţile Americii şi adesea le exploatează. Ani de zile Putin a vândut Statelor Unite petrol, pe care a primit bani, şi şi-a mărit influenţa asupra Americii cumpărând cu aceşti bani bonuri ameri­cane de Trezorerie. Practic, Rusia s-a folosit de banii americanilor pentru a subvenţiona dependenţa acestora de cheltuieli. China face la fel, vânzând americanilor mai mult decât pot ei cumpăra şi folosind fondurile suplimentare pentru a achiziţiona datorii americane.

sursa: zf.ro