ACADEMIA MERITOCRATICĂ reprezintă o instituţie de învăţământ profesional şi cercetare ştiinţifică, constituindu-se funcţional şi acţional într-un centru inovativ educaţional de excelenţă, de drept privat şi autonom care promovează studii, cercetări, cursuri şi dezbateri în domeniul meritocraţiei, a ştiinţelor sociale.
ACADEMIA MERITOCRATICĂ este unicul centru privat integrat de excelenţă, colector de informaţii şi analiză a societăţii civile pe linia formării culturii meritocratice în România.
Academia Meritocratică îşi propune să aducă în societatea civila noi dezbateri pe probleme de importanţă în contextul larg al globalismului, a zeitgeistului, de domeniul culturii civice, al transformărilor globale, de mediu, şi cele privind dezvoltarea, drepturile omului, securitatea internaţională. Academia Meritocratică va prezenta analizele, studiile şi mai ales soluţiile culturii meritocratice, ale meritocratismului pe plan intern şi internaţional.
În special ca factor de interes civic angajat în promovarea valorilor societăţii, Academia Meritocratică serveşte ca un intermediar între comunitatea academică recunoscută la nivel mondial, Guvern si alte organisme oficiale şi neoficiale, precum şi mass-media.

Misiune:

• să cerceteze şi să valorifice lucrarea ,, Meritocraţia şi meritocratismul”, autor Laurenţiu Primo, promovând studii, proiecte de cercetare ştiinţifică, programe de burse, concursuri de creaţie, sesiune de comunicări ştiinţifice, conferinţe, congrese în domeniul ştiinţelor sociale, instruire profesională, programe de dezvoltare profesională, creativitatea, inovaţia şi excelenţa în educaţie;

• să formeze şi să promoveze cultura civică, leadershipul, elita politică, intelectuală şi civică a României de mâine;

• să faciliteze şi să promoveze activităţile academice în diferite domenii de cercetare ale ştiinţei şi educaţiei avansate, în forme de cursuri de securitate, şcoli de vară, conferinţe, şedinţe de brainstorming şi alte activităţi similare;

• să menţină şi să consolideze cadrele universitare internaţionale, ceea ce va reuni experţi din securitatea naţională şi internaţională;

• să faciliteze procesele prin care cercetarea academică naţională va intra în centrul de interes internațional și recunoscute în mod corespunzător;

• să stabilească cursuri relevante acreditate, care vor atrage studenţii de la diferite niveluri ale gradului de educaţie care vizează profilul academic;

• pentru a stimula un spirit competitiv academic, care să acopere şi să armonizeze diferitele abor-
dări moştenite ale tradiţiei universitare europene;

• să stimuleze educaţia continuă şi învăţarea permanentă ca forţă de încredere a coeziunii sociale.
Academia Meritocratică mai doreşte sa iniţieze şi să conducă următoarele studii politice de specialitate:

-Studiul practicii de campanii politice şi de lobby, în România precum şi în U.E.;
-Studiul proceselor politice şi economice din Moldova;
-Monitorizarea elitelor din ţările U.E şi România;
-Studiul problemelor de energie (inclusiv nucleara) şi militar-politice de securitate;
-Pregătirea de analiză de înaltă calitate exclusivă pentru agenţiile guvernamentale şi de afaceri ( bănci, agenţii de rating);
-Desfăşurarea de activităţi de cercetare socială;

Academia Meritocratică îşi propune să aducă în societatea civila noi dezbateri pe probleme de importanţă în contextul larg al globalismului, a zeitgeistului, de domeniul culturii civice, al transformărilor globale, de mediu, şi cele privind dezvoltarea, drepturile omului, securitatea internaţională. Academia Meritocratică va prezenta analizele, studiile şi mai ales soluţiile culturii meritocratice, ale meritocratismului pe plan intern şi internaţional.
În special ca factor de interes civic angajat în promovarea valorilor societăţii, Academia Meritocratică serveşte ca un intermediar între comunitatea academică recunoscută la nivel mondial, Guvern si alte organisme oficiale şi neoficiale, precum şi mass-media.
La nivel mondial Academia Meritocratică şi-a propus să cerceteze politicile din domeniul dreptului umanitar, prin prisma culturii meritocratice şi doctrinei umaniste universale.
Principalele obiective sunt de a oferi instruire de bază privind dreptului internaţional umanitar, pentru a facilita schimbul de informaţii pe teme critice juridice în cadrul ONU şi locale umanitar şi a drepturilor omului comunitate, şi de a dezvolta note de informare cu privire la aspectele juridice şi operaţionale selectate.

I. Academia Meritocratică are cinci planuri de realizare a scopurilor principale:

A) În plan funcţional:

a) comunicare şi concepţie unitară de lucru; controlul îndeplinirii obiectivelor strategice elaborate.
b) unitate de grup şi coordonarea eforturilor interdependente în ceea ce priveşte identificarea, cunoaşterea, selectarea, copierea, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor necesare direcţiilor de acţiune ale Academiei Meritocratice pentru instituţii de interes comun stabilit prin asociere sau partener.
c) securitizarea documentelor şi informaţiilor cu caracter deosebit.

B) În plan organizatoric:

a) capacitatea de a stabili obiectivele principale, metodele şi procedeele de acţiune, angajarea judicioasă a mijloacelor şi justa repartizare a sarcinilor. Capacitatea umană constă în priceperea de a lucra eficient cu informaţia şi colectivitatea;
b) prioritate are reducerea deviaţiei faţă de îmbunătăţirea mediei;
c) realizarea de rapoarte de activitate şi informare operativă;
d) informaţie potrivită la timpul potrivit;
e) implementarea paradigmei: „mai bine mai mult cu mai puţin” şi a regulii: „mai bine mai puţin, dar mai bine” ;
f) cooperarea cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale pentru monitorizarea schimbărilor din societate, legislaţie, medii ştiinţifice în domeniile de interes;
g) realizarea unui sistem de sugestii, convertibil în măsuri şi decizii la nivelele de putere, organismelor specifice;
h) cooperare dinamică între toate compartimentele instituţionale, pentru transmiterea experienţei, conceptelor şi informaţiilor utile, de la un eşalon la altul;
i) echilibru între activităţile interne şi cele externe.

C) În plan spiritual:

a) identificarea, cunoaşterea, dezvoltarea şi promovarea valorilor, ideilor, mijloacelor şi surselor noi de dezvoltare instituţională;
b) prioritate are capacitatea individuală, în generarea performanţelor.

D) În plan informaţional:
– elaborarea de strategii, planuri, programe, analize, sinteze şi prognoze, pornind de la resursa informaţională, adică de la cercetarea şi investigarea raporturilor cauzale a stării reale, proceselor şi fenomenelor devenirii colective, cu deosebire în domeniile: social-economic, moral-politic, juridic, filozofic, cultural-artistic, tehnico-ştiinţific, confesional, militar, literar, legislativ şi acţiunilor umanitare, monitorizând schimbările realizate, raportate la legităţile şi valorile raţionale de asigurare a funcţionalităţii şi stării de echilibru interne a sistemului social.
E) În plan acţional:

a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru afirmarea valorilor, creaţiilor ştiinţifice, inovărilor, conceptelor strategice, informaţiilor şi intereselor fundamentale ale societăţii, în domeniile strategice ale dezvoltării şi securităţii, printr-o popularizare a principiilor, obiectivelor, aspiraţiilor şi a performanţelor deosebite pe planul capitalului intelectual, precum şi a soluţiilor strategice ale societăţii civile, cu precădere în mediile importante şi oriunde se poate produce starea de conştiinţă civică, de participare a cetăţenilor în procesul decizional;
b) obiective bine definite desfăşurate, după ciclul: concepţie-planificare, execuţie, verificare, acţiune;
c) asigurarea prin forme de colaborare asociere, parteneriat, etc., a resurselor interne plus externe, necesare implementării pe etape a diferitelor strategii de creştere, dezvoltare, îmbunătăţire, menţinere a rezultatelor calităţii activităţii;
d) formarea unui centru de educaţie şi informare permanentă a societăţii civile;
e) realizarea de sondaje privind calitatea vieţii şi a muncii pentru elaborarea de soluţii şi proiecte de dezvoltare sistemică şi, în special, pentru ridicarea serviciilor publice la standarde europene prin îmbunătăţirea sistemului logistic, social, cultural, în instituţiile de stat şi private din România.
f) realizarea unui schimb de informaţii şi experienţă cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale şi cu organisme de specialitate care să aibă drept scop formarea unei bănci de date, din care să derive direcţiile de acţiune departamentală şi în acelaşi sens o îmbunătăţire a controlului rezultatelor, a metodelor de lucru. Totodată, concepţia de conducere a activităţii şi a actului de creaţie şi inovaţie teoretico-aplicativă va trebui pe parcurs lărgită, eliminând orice divizare între concepţie şi execuţie, între gândire şi acţiune;
g) se vor realiza analize, sinteze pe baza sistemului de conexiuni între activităţile, acţiunile, rezultatele comparate cu cele ale societăţii civile, ale mediului academic şi instituţiilor cu profil similar şi necesitatea de a genera alternative pe baza rapoartelor informaţionale, a rezultantei teoretice derivate din procesele de cercetare, investigare a aspectelor politico – militare de securitate, socio-juridice, economice şi de conducere managerială, analize care trebuie să pornească de la cauze, surse primare de documentare practică, având un sistem informaţional şi o capacitate umană de lucru, bine relaţionate şi coagulate, prin care să se facă studii de caz. De exemplu, analiza tipologică a conflictelor pe timp de pace, a unor infracţiuni în domeniul siguranţei, stările anomice, corupţia specializată împreună cu poliţia, structuri specializate specifice şi mass-media;
h) caracterul planificat va fi o trăsătură principală a conducerii, reflectând dirijarea proceselor de activitate, ajutorul planurilor, programelor, direcţiilor de activitate, strategiilor interne, presupunând un complex de activităţi coordonate, cum ar fi: diagnoza, prognoza, decizia şi programarea care să ţină cont de cerinţele instituţionale‚ şi social-generale;
i) identificarea unor noi căi de aplicare a informaţiilor şi efectuarea de investigaţii competente, sistematice, originale şi aprofundate privitoare la misiunea publică a Academiei Meritocratice acordarea de consultanţă politică şi managerială şi în domeniile conexe mediului guvernamental şi neguvernamental;
realizarea de studii în vederea susţinerii unor iniţiative legislative, precum şi a unor strategii, doctrine,sugestii, propuneri înaintate instituţiilor competente;
j) solicitarea de informaţii instituţiilor abilitate pentru generarea soluţiilor, alternativelor, funcţie de fiecare important în parte;
k) promovarea actului de cercetare ştiinţifică prin Centrul de Cercetări Interdisciplinare al Academiei Meritocratice ;

II. Direcţiile principale de activitate departamentală:

Celor cinci scopuri (planuri principale) li se subordonează 14 direcţii de activitate:

1. Cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stării sociale, juridice, materiale, morale, mediului de securitate, a populaţiei ţării prin mijloace specifice.
2. Apărarea valorilor sociale, promovarea obiectivelor şi drepturilor profesionale.
3. Strângerea de fonduri financiare şi materiale pentru acţiuni specifice.
4. Asigurarea expertizei ştiinţifice şi formării teoretico-practice în domeniul securităţii şi sectoarelor conexe.
5. Acordarea de consultanţă managerială, psihologică şi în domeniile de profil, pe planul social, comportamental-colectiv, militar, politic, doctrinal şi axiologic.
6. Diversificarea şi stabilizarea aşteptărilor din interiorul grupurilor sociale, prin adaptarea informaţional-formativă şi programe de reconversie profesională.
7. Inspirarea co-interesului comunitar pentru probleme de societate informaţională, apărare socială, dezvoltare durabilă, situaţii emergente, muncă, protecţia datelor, sistemul de clasificare a informaţiilor, cultură şi educaţie civică, norme de comportament societal.
8. Coordonarea comportamentelor individuale în ceea ce priveşte angajamentele colective cu efect macro-social.
9. Promovarea principiilor democratice în comunitate.
10. Semnalarea, autorităţilor, a oricăror fapte antisociale, sau de criminalitate organizată.
11. Consilierea pe diferite teme.
12. Cunoaşterea şi unirea resurselor umane, informaţionale, materiale şi financiare pentru realizarea misiunii societăţii civile şi proiectelor de profil.
13. Consultarea cu O.N.G.-urile interesate în realizarea de strategii operative pentru îmbunătăţirea condiţiilor de existenţă, dezvoltare interne ale societăţii în ansamblu.
14. Difuzarea ideilor, principiilor, valorilor şi normelor de comportament superioare, pentru desăvârşirea proceselor de integrare euro-atlantică, construirea unui stat de drept permanent şi creşterea calităţii vieţii, a mediului social.

III. Atributele conducerii:

Atributul de conducere reprezintă în cadrul Academiei Meritocratice eforturile de gândire şi acţiune raţională specifică activităţii de conducere care declanşează un ciclu logic de pregătire şi organizare, coordonare şi control al subiectului condus, al mijloacelor, resurselor existente, de cunoaştere şi dirijare a conduitei în scopul realizării planului sau ţelului (Direcţiei de acţiune) propus de subiectul conducător.
Există cinci atribute fundamentale ale conducerii: prevederea, organizarea, comanda, coordonarea sau îndrumarea şi controlul.

1. Prevederea
Prevederea se concretizează în prognoze, planuri şi programe.

2. Organizarea
Organizarea constă în organizarea muncii (activităţii) creaţiei şi conducerii.
Studiul şi definirea muncii, respectiv a activităţii, este un principiu de bază al Direcţiei de Strategie.

3. Comanda
Esenţa acestui atribut este decizia, principalul produs al conducerii. Ea depinde în mod constant de motivaţia executanţilor.

4. Coordonarea
Coordonarea mijloceşte între concepţie şi execuţie.
Scopul ei este de a asigura unitatea, echilibrul şi coeziunea între activităţi.

5. Controlul
Controlul, pentru a fi realizat, necesită următoarele condiţii: existenţa unui sistem informaţional unitar, flexibil şi dinamic, a unei evidenţe clare, organizarea sistematică, periodică şi oameni competenţi.
Etapele unui control sunt:

a) organizarea (stabilirea obiectivelor, planificarea acestora, strategii de acţiune);
b) pregătirea;
c) executarea;
d) exploatarea rezultatelor.

Funcţiile controlului sunt: preventivă, recuperatorie-reglativă, perfectivă, rezolutiv-participativă, apreciativ-stimulativă, educativ-morală; informativă.

De subliniat că performanţa absolută a controlului este prevenirea factorilor de perturbare înainte de a se manifesta într-un sistem de conducere.

IV. Atribuţiile directorului(rectorului):

– Formează o echipă operativă de lucru;
– Defineşte relaţiile de muncă şi face o evaluare a timpului resurselor, informaţiilor, direcţiilor de acţiune, obiectivelor strategice, a rezultatelor şi riscurilor potenţiale;
– Împreună cu alte direcţii şi organizaţii din ţară, precum şi cu instituţii de interes comun creează un sistem informaţional unitar pentru optimizarea acţiunilor pe diferite planuri de activitate;
– Elaborează, lunar, strategii, cercetări, studii, cursuri de formare, defineşte atributele conducerii, metodele de lucru, căile de acţiune şi sistemul de organizare al Academiei Meritocratice pe care le supune atenţiei în şedinţe.
– În urma analizelor, a planurilor de cercetare, formează strategii pe diferite problematici şi domenii. Din acestea, derivând generarea alternativelor, soluţiilor, planului de acţiune pe trei luni, cel puţin şi a deciziilor;
– Stabileşte obiective şi planificarea acestora;
– Îşi însuşeşte planuri, programul sau strategii şi stabileşte informaţiile ce trebuie obţinute;
– Verifică personalul de execuţie;
– Caută să îmbunătăţească continuu calitatea muncii şi relaţiile profesionale, ridicând standardul moral;
– Verifică rezultatele controlului;
– Se autoevaluează şi evaluează calitativ şi cantitativ activitatea executanţilor;
– Măsoară rezultatele, comunică constatările la eşaloanele superioare;
– Convoacă şi conduce direct sau prin delegaţi şedinţele direcţiei;
– Ia măsurile necesare executării hotărârilor luate;
– Urmăreşte şi îndrumă activitatea membrilor;
– Informează pe membrii Academiei Meritocratice asupra activităţii sale;
– Să prezinte, anual, rapoarte de activitate, senatului;
– Să aibă libertatea de acţiune pentru a-şi îndeplini, nestingherit, activitatea, acordându i-se puterea de decizie necesară şi tot sprijinul, atât al subordonaţilor, cât şi al superiorilor, în situaţii complicate, sau prioritare din activitatea sa;
– Să îndeplinească obligaţiile regulamentare principale, organizând, coordonând şi controlând desfăşurarea activităţii, astfel încât să asigure realizarea în bune condiţii a obiectivelor planificate;
– Să reprezinte Academia Meritocratică în relaţiile interne şi externe.

CARTA Academiei Meritocratice
PRINCIPII CONSTITUTIVE
Art. 1. Academia Meritocratică este orga¬nizată şi funcţionează ca o instituţie de învă¬ţământ su¬pe¬rior modernă, deschisă la progresul cunoaşterii şi recep¬tivă la ce¬rinţele socie¬tăţii, îmbinând educaţia cu cercetarea ştiinţifică modernă.
Art. 2. Forma de organizare şi desfăşurare a activităţii aca¬de¬mice în cadrul” Academiei Meritocratice – constituie o alternativă la învăţământul superior de stat, în sensul utilizării spiritului de iniţiativă civică pentru pro¬mo¬varea ope¬ra¬tivă şi eficientă a obiectivelor ce constituie structura de re¬zistenţă a reformei în învăţământul superior românesc şi anume:
(a) racordarea pro¬¬¬cesului didac¬tic şi de cercetare ştiinţifică la standardele existente pe plan european, fără a se renun¬ţa, însă, la ele¬mentele viabile din practica şi tradiţia învăţământului românesc;
(b) rea¬li¬za¬rea unui nivel de predare, seminarizare şi operaţiona¬li¬zare a cu¬noştinţelor în ca¬drul activităţilor aplicative comparabil cu cel întâlnit în uni¬tăţile de elită ale învăţământului superior din ţară şi din străinătate;
(c) desfăşurarea unei cer¬ce¬tări ştiinţifice de înaltă ţinută, care să contribuie în mod real la îmbogăţirea patri¬mo¬niului de valori culturale româneşti şi la integrarea acestora în circuitul cultu¬ral uni¬ver¬sal;
(d) promo¬varea valorilor democraţiei şi ale statului de drept în organiza¬rea şi în funcţionarea învăţământului superior, în procesul di¬dac¬tic şi de cercetare ştiinţi¬fică, combaterea şi pre¬venirea oricăror for¬¬me de intoleranţă şi exclusivism;
(e) pune¬rea în practică a unor pro¬grame flexibile de pregătire, care să permită mobilitatea între spe¬cializări înrudite şi dreptul de opţiune al studenţilor în raport cu disciplinele ce ur¬mea¬ză a fi parcurse, pentru a dobândi o calificare profesională la nivel superior.
Art. 3. Academia Meritocratică funcţionează ca o comunitate academică de sine stă¬tă¬toare, dispunând de un buget propriu, de libertate acade¬mică şi de autonomie administrativă.
Art. 4. Sunt membri ai comunităţii aca¬demice Academiei Meritocratice cadrele di¬dac¬¬ti¬ce permanente, asociate şi cer¬cetătorii care desfăşoară activitate în instituţie pe bază de con¬tract, pre¬cum şi membrii înscrişi în programele de formare continuă profesională şi cultural-educaţională a adulţilor;
Art. 5. Libertatea academică se manifestă în dreptul instituţiei de a stabili în mod autonom planurile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică, de a-şi fixa strategia adecvată pentru îndeplinirea misiunii didactice şi ştiinţifice asumate. De asemenea, libertatea academică se regăseşte şi în dreptul ne¬în¬grădit al membrilor comunităţii universitare de a promova şi susţine, în spi¬ritul adevărului, al democraţiei şi al moralei, opiniile şi convingerile proprii, de a nu fi împiedicaţi  prin nici o imi¬xti¬u¬ne administrativă din afară sau din interior  în slujirea adevărului şi a celorlalte va¬lori fundamentale.
Art. 6. Bugetul Academiei Meritocratice are ca principală sursă de ali¬men¬tare taxele plătite de studenţi, la care se adaugă veniturile prove¬nite din ono¬rarea contractelor de cercetare la care par¬ticipă personalul di¬dactic şi de cercetare al Institutului, din sponsorizări şi subvenţii. Di-mensiunile bugetului se stabilesc în mod autonom de conducerea Ins¬titutului, iar exe¬cutarea bugetului se realizează în con¬diţii de de¬plină transparenţă pentru întreaga comunitate academică.
Art. 7. Comunitatea academică a Academiei Meritocratice este deschisă oricărei per¬soa¬ne care do¬reşte să devină membru al acesteia şi îndeplineşte condiţiile nece¬sare în acest scop, indiferent de cetăţenie, na¬ţi¬o¬¬nalitate, rasă, religie sau sex.
Art. 8. Comunitatea academică a Academiei Meritocratice are un caracter non¬guvernamental şi nonpolitic, excluzând orice posibilitate de a fi antrenată în activităţi şi confruntări politice şi interzicând orice for¬mă de propa¬gan¬dă şi proze¬li¬tism politic în procesul didactic şi de cercetare.
Art. 9. Comunitatea academică a Academiei Meritocratice este deschisă cola¬borării cu orice instituţie similară din ţară şi din străinătate, situând la baza acestei co¬la¬borări principiile adevărului şi onestităţii, ale demo¬craţiei şi uma¬nis¬mului, ale eficienţei şi reciprocităţii.
Cap. II. AUTONOMIA UNIVERSITARĂ
Art. 10. Academia Meritocratică îşi desf㬺oară activitatea pe baza pro¬priilor decizii, adoptate de Adunarea generală, în concor¬danţă cu legislaţia în vigoare şi cu finalită¬ţile ce-i definesc mi-si¬u¬nea ca instituţie cu obiective didactico- profesionale şi ştiinţifice.
Art. 11. Autonomia şi competenţa decizională a institutului se exercită atât în do¬meniul activităţii didactice şi ştiinţifice, cât şi în cel al angajării, al formării şi al promovă¬rii personalului propriu (didactic, de cercetare şi administrativ), al stabilirii structuri¬lor organizatorice şi a relaţiilor de colaborare cu instituţii similare, respectiv al adoptării bu¬ge¬tului şi administrării patrimoniului de care dispune.
Art. 12. Potrivit acestor competenţe decizionale, conducerea Academiei Meritocratice adoptă hotărâri cu privire la planurile de învăţământ şi la pro¬gra¬me¬le analitice, la cifrele de şcolarizare şi la modul de admite¬re a candidaţilor.
Art. 13. Conducerea instituţiei adoptă, de asemenea, decizii proprii cu privire la felul şi numărul specializărilor, la structura pe de¬parta¬mente şi facultăţi.
Art. 14. Autonomia comunităţii academice se concretizează şi în validarea conducerii departamentelor, respectiv a secţiilor şi institutelor , a condu¬cerii alese de către membrii comunităţilor academice de la aceste niveluri.
Art. 15. Conducerea Academiei Meritocratice stabileşte în mod autonom stra¬te¬gia cercetării ştiinţifice şi programul editării de carte ştiinţifică şi uni¬versitară, participarea la manifestările ştiinţifice organizate pe cont pro¬priu, ori în colaborare cu alte instituţii academice din ţară şi din străi¬nă¬tate. De asemenea, decide cu privire: la relaţiile de colaborare cu alte institu¬ţii de învăţământ profesional şi de cercetare ştiinţifică; la criteriile de seectare şi de promovare a personalului didactic, a celui de cercetare şi a ce¬lui administrativ; la modul de retribuire a personalului propriu, la criteriile de evaluare a activităţii acestuia şi la sis¬temul de recompense şi sancţiuni; la bugetul de venituri şi cheltuieli; la progra¬mul de inves¬tiţii şi de dezvoltare a bazei materiale a Institutului etc.
Cap. III. STRUCTURILE DE CONDUCERE
Organele de conducere sunt:
(a) Preşedintele Academiei Meritocratice , care este aceeaşi persoană cu cea de director ştiinţific;
(b) Consiliul de Administraţie;
(c) Adunarea generală.
Adunarea generală. reprezintă forul de conducere al Academiei Meritocratice şi este alcătuit din 11 – 19 membri, respectiv: preşedintele Academiei Meritocratice, preşedintele executiv secretarul ştiinţific al Adunării generale, directorul general administrativ, şefii de ca¬tedră, alţi membrii;
Hotărârile se adoptă de majoritatea mem¬brilor prezenţi la şedinţele AG, cu condiţia ca numărul acestora să reprezinte cel puţin 2 / 3 din totalul membrilor.
Activitatea organelor de conducere se desfăşoară în conformitate cu prevederile CARTEI şi a regulamentelor de funcţio¬nare adoptate de structurile Academiei
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
(a) elaborează strategia de dezvoltare a Academiei Meritocratice şi pro¬mo¬vează politica de învăţământ, în consens cu cerinţele vieţii econo¬mice şi social-culturale ale societăţii noastre; în acest scop, aprobă propu¬nerile de înfiinţare sau de transformare a unor facultăţi şi spe¬cializări; modificările de structură vor ţine seama de posibilităţile de cuprindere ale bazei materiale şi de calitatea resurselor umane;
(b) validează alegerea Consiliului Ştiinţific şi a secretarului ştiinţific al Consiliului;
(c) aprobă strategiile de specializare şi deplasarea în străi¬nă¬tate a membrilor comunităţii academice pentru participarea la congre¬se, conferinţe şi alte manifestări ştiinţifice şi culturale;
(d) stabileşte componenţa delegaţiilor care se deplasează peste hotare în vederea stabilirii unor relaţii de cooperare cu alte univer¬si¬tăţi şi analizează rezultatele acestor demersuri;
(e) aprobă structura bugetului Academiei Meritocratice , în funcţie de numărul studenţilor şi de costurile medii anuale pe student, proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următorul an academic, pre¬cum şi sumele alocate pentru investiţii;
(f) analizează şi aprobă temele şi programele de cercetare pro¬puse de catedre şi însuşite de Consiliul Ştiinţific;
(g) stabileşte taxele de participare la cursurile profesional-ştiinţifice;
(h)Adunarea generală examinează, din doi în doi ani, prin comisia spe¬cializată în evaluarea academică, diferitele structuri şi forme de studii (spe¬cializări, planuri de învăţământ, unităţi de cercetare etc.), precum şi orien¬tarea cercetărilor sub aspectul racordării lor la înnoirile din sfera ştiin¬ţei, a artei şi filosofiei, dreptului, dinamicii sociale , legislaţiei ori la schimbările de pe piaţa muncii superior calificate
(i). Adunarea generală aprobă sancţiunile propuse de Consiliul de conducere, în cazul încălcării principiilor codului deontologic academic, care pot merge până la excluderea din comunitatea academică;
(j). Adunarea generală întocmeşte anual „Raportul asupra stării Academiei Meritocratice “, pe care îl dezbate în şedinţă de Adunarea generală şi îl face cu¬nos¬cut, prin afişare, comunităţii academi
(k). Adunarea generală adoptă CARTA Academiei Meritocratice şi hotărăşte asu¬pra modificării acesteia, în conformitate cu prevederile legale.
(l). Adunarea generală se întruneşte trimestrial, sau de câte ori este ne¬voie, fiind convocat din iniţiativa Preşedintelui Academiei Meritocratice , a Preşedintelui executiv, ori la cererea a 1 / 3 din totalul membrilor săi.
(m). Şedinţele Adunării generale au loc în prezenţa a 2 / 3 din tota¬lul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu majoritate de voturi.în Biroul Senatului se iau cu majoritate simplă.

CONSILIUL DE CONDUCERE
Conducerea Academiei Meritocratice este colegială

Preşedintele Academiei Meritocratice- este directorul ştiinţific, şef al Consiliului Ştiinţific; Preşedintele fondator este preşedinte executiv şi se ocupă de chestiuni organizatorice având funcţia de preşedinte al Consiliului Administrativ. Directorul ştiinţific, preşedinte al Academiei Meritocratice are următoarele atribuţii:
(a) numeşte, prin ordin şefii departamentali;
(b) prezidează lucrările Adunării generale convocat din proprie ini¬ţiativă, sau pe cele la care este invitat;
(c) este ordonator principal de credite, angajând, prin sem¬nă¬tura sa, financiar şi juridic, instituţia;
(d) coordonează problemele financiare şi de personal, făcând parte, de drept, din Adunarea generală;
(e) coordonează întreaga activitate ce se desfăşoară în Academia Meritocratică;
(f) poate iniţia şi semna acordurile de cooperare cu alte insti¬tuţii, din ţară sau din străinătate, utilizând în acest scop ştampila ins¬ti¬tuţiei, în conformitate cu prevederile legale;
(g) îndeplineşte orice alte atribuţii menite să consolideze situaţia materială şi financiară a instituţiei, precum şi prestigiul acesteia.
(h). Preşedintele Academiei Meritocratice poate angaja consilieri şi ex¬perţi, pentru a fi sprijinit în activitatea sa. în exercitarea mandatului său, Preşe¬din¬tele Academiei Meritocratice emite ordine, ce reprezintă acte legale cu putere executorie.

CONSILIUL ADMINISTRATIV
Consiliul Administrativ are următoarele atribuţii:
(a) propune înfiinţarea şi desfiinţarea de catedre, departa¬men¬te şi direcţii de specializare;
(b) avizează planurile de învăţământ profesional-ştiinţific ale specializărilor propuse de catedre, sub aspectul racordării lor la standardele naţionale şi europene;
(c) supune, spre aprobare, Adunării generale, curricula cursurilor, proiectele de cercetare, bugetul şi planul general de activitate academică;
(d) aprobă statele de funcţiuni ale catedrelor permanente şi organizează selecţia cadrelor asociate funcţie de necesităţile instituţionale. Decanul şi şefii de catedră sunt răspunzători pentru întocmirea corectă a formaţiilor de studiu şi a statelor de funcţii;
(e) aprobă metodologiile propuse de catedre cu privire la: con¬tractele de studii, cercetare sau privind proiecte dintre Academia Meritocratică şi Autoritatea contractantă;
(f) întocmeşte planul de buget ;
(g) prezintă Adunării generale, semestrial, situaţia execuţiei financia¬re asupra propriului buget;
(h) evaluează periodic activitatea didactică şi de cercetare ştiinţi¬fi¬că a corpului profesoral şi întocmeşte rapoartele necesare în vederea eva¬luă¬rii academice, formării carnetului de creaţie şi înregistrării instituţiei ca centru inovativ educaţional de excelenţă de drept privat, ce promovează dezvoltarea profesională şi programele de formare continuă a adulţilor;
(i) adoptă măsuri în vederea adaptării conţinutului pregătirii stu¬denţilor la nevoile resimţite pe piaţa muncii calificate şi pentru adecvarea formelor de transmitere a cunoştinţelor (predare, seminarizare, studiu in¬dividual, instruire practică etc.) la condiţiile de performanţă;
(j) stabileşte criteriile şi standardele de calitate, precum şi evaluarea periodică a activităţii didactice şi ştiinţifice a personalului didactic şi de cercetare;
(k) analizează prestaţia academică a cadrelor didactice, iar, pe baza propunerilor Comisiei de specialitate desemnate în acest scop, propune decizii în acord cu Statutul cadrelor;
(l) stabileşte relaţii de cooperare cu structuri de învăţământ superior şi de cercetare similare şi relaţii internaţionale pe plan ştiinţific.

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC AL ACADEMIEI MERITICRATICE

(a) elaborează, prin titularii de discipline, programele analitice pe care le actualizează în raport cu literatura de specialitate nou apărută;
(b) întocmeşte statele de funcţiuni şi asigură acoperirea postu¬rilor va¬cante cu cadre asociate sau în sistem „plata cu ora“ sau cumul. Numirea ca suplinitor presupune o activitate didactico-ştiinţifică la nivelul postului suplinit;
(c) organizează activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică;
(d) elaborează planul de învăţământ al specializării, în con¬cor¬dan¬¬ţă cu reglementările în vigoare; planurile de învăţământ profesional, conform Legii actuale a educaţiei, privind dreptul asociaţiilor ştiinţifico-profesionale, al O.N.G.- urilor de a se implica în organizarea de activităţi de perfecţionare, extracurriculare, extraşcolare şi comunitare;
(e) se implică direct în acoperirea posturilor vacante cu cadre a căror calificare şi prestaţie academică trebuie să corespundă nor¬me¬lor interne şi europene;
(f) propune acordări de burse şi trimiteri la specializări ştiinţifi¬ce, doctorate etc. în alte universităţi din ţară şi din străinătate;
(g) colaborează la editarea Analelor departamentale de cercetare ştiinţifică; analizează cursurile, manualele cu finalitate didactică şi propune multiplicarea lor;
(h) propune bibliotecii academice achiziţionarea de carte universi¬tară şi carte ştiinţifică, în vederea optimizării procesului didactic de specialitate;
(i) propune acordarea de titluri onorifice şi ştiinţifice unor per¬so¬nalităţi cu realizări deosebite în domeniul didactico-ştiinţific din departamentele de cercetare (secţii şi institute) şi din afara acestuia, cu merite recunoscute faţă de Institut;
(l) efectuează periodic analize, conferinţe, sesiuni anuale de comunicări ştiinţifice, congrese, concurs de creaţie, seminarii;
(m) organizează manifestări ştiinţifice (mese rotunde, sesiuni de comunicări), cu participare internă şi internaţională;
(n) elaborează, la sfârşitul anului calendaristic, un raport de pres¬ta¬ţie academică, bazat pe studiile, referatele, publicaţiile ştiinţifice, con¬trac¬tele şi prestările de servicii, din anul care se încheie, ale fiecărui cadru di¬dactic. Raportul se remite decanului până la 15 ianuarie anul următor.

Constituit de jur. Sebastian Sârbu